Steagul Banatului, "Fana Banatana"
Incepem prin a afirma ca steagurile nationale, regionale sau locale, ca insemne sunt o creeatie moderna, originandu-se in stindardele de lupta si cele navale de la sfarsitul Evului Mediu si din Epoca Moderna.
De aceea exista regiuni care desi aveau insemne proprii, nu au avut un steag in sensul contemporan al cuvantului. Marea majoritate a steagurilor europene sunt din secolele XVIII-XIX incoace.
Fana Banatana, steagul propus de noi pentru Banat a vazut lumina zilei la data de 21 Mai 2015, dar originea elementelor sale are aproape 1000 de ani, si au acompaniat Banatul in istoria sa de la 1028 incoace.
Fana Banatana.
Pentru a explica mai bine importanta Fanei si originea ei istorica vom imparti articolul in cinci puncte:
I. Crucea Sfantului Gheorghe.
II. Crucea casei de Savoia, Crucea Sarbeasca si Crucea Banatului de Severin.
III. Steagul Svabilor.
IV. Steagul elaborat de Liga Banateana in 2009.
V. Steagul Unit: Fana Banatana.
I. Crucea Sfantului Gheorghe
Istoria Fanei Banatane incepe in anul 1028 cu batalia de la Tomnatic intre doi veri: Ahtum, ducele pagan (botezat formal, dar care in practica era politeist si poligam) si Cenad, care avea sa devina primul conducator cu adevarat crestin al Banatului de astazi dupa mai bine de 200 de ani. Ambii erau descendentii ducelui Glad. Legenda (Vita) Maior Sancti Gerardi, biografia Sf Gerard din Cenad, compusa in sec. al XIV-lea contine episodul luptei intre ducii banatani, episod preluat din documente anterioare, posibil redactate de Walther, primul profesor al scolii catedralice cenadine la scurt timp dupa eveniment. In ajunul bataliei ni se spune cum Sf Gheorghe, sub forma unui leu, l-a vizitat pe Cenad indicandu-i sa-l atace pe Ahtum a doua zi. Drept multumire pentru victorie, ducele Cenad a ctitorit manastirea de la Oroszlámos (Banatsko Aranđelovo) inchinata Sfantului Gheorghe. De retinut ca in limba maghiara "oroszlán" inseamna "leu". Manastirea, de calugari bazilieni, transladati de la Morisena (Cenad) avea sa fie necropola familiei Cenadinilor. Morisena, vechea capitala a Banatului, e redenumita Cenad in onoarea ducelui. Regele Stefan I cel Sfant il numeste pe Sf Gerard ca prim episcop de Cenad, iar capitlul canonicilor din noua catedrala cenadina e consacrat Sfantului Gheorghe. De altfel si actuala catedrala din Timisoara construita de catre Maria-Tereza de Habsburg tot Sfantului Gheorghe ii este dedicata, la fel si capitlul catedralei cenadine mutat aici.
Multumim domnului Drd. Claudiu Sergiu Calin pentru informatiile din revista Morisena Nr.1/2016.
Din acest episod rezulta doua din simbolurile traditionale ale Banatului: leul si Sf Gheorghe, patronul nostru. Incepand din vremea Cruciadelor, Sf Gheorghe are ca simbol crucea rosie, de tip grec, pe un fundal alb. Sfantul Gheorghe alaturi de Sf Dumitru sunt si patronii Cruciadelor.
Carol-Robert I de Anjou, regele de la Timisoara a construit cea mai mare si mai importanta biserica a cetatii, inchinata Sfantului Gheorghe, implicit patronul cetatii. De asemenea ordinul militar fondat de catre acest rege al nostru a fost Ordinul Sfantului Gheorghe. N. Stoica de Hateg afirma ca regele Carol-Robert I in jurul capitalei sale Timisoara a asezat multe sate de "români". Este cunoscuta fidelitatea nobilimii, cnezimii si a populatiei Banatului in general fata de acest rege. O generatie mai tarziu, regele Ludovic I cel Mare acorda Timisoarei sigiliu propriu. Acesta il infatisa pe Sf Gheorghe in lupta cu balaurul. In Epoca Moderna sigiliul cu imaginea Sfantului Gheorghe era folosit de Episcopia Rascienilor (Ortodoxa).
Crucea Sf Gheorghe.
In lunga noastra istorie de aparatori ai dreptei credinte in contra agresiunii adeptilor vrajmasului Mahomed, strabunii nostri au purtat pe stindard si pe tunicile lor acest nobil simbol. Nicolae Stoica de Hateg scrie in Cronica Banatului cum de la cavalerii cruciati stramosii nostri si-au confectionat camasi cu crucea pe ele.
Fragment din Cronica Banatului a lui Nicolae Stoica de Hateg.
Sf Ioan de Capistrano, marele predicator franciscan din Banatul secolului al XV-lea este reprezentat in inconografie purtand Crucea Sf Gheorghe.
Reprezentari ale Sf Ioan de Capistrano.
Lacasele de cult, atat cele catolice ale valahilor, cat si cele ortodoxe ale sarbilor, aflate me malul Dunarii la granita cu vrajmasii erau in general dedicate Sfintilor Gheorghe, Dumitru si Mihail Arhanghelul, sfinti prin excelenta militari si protectori ai luptei crestine, lupta ce a marcat istoria si caracterul nostru.
Iancu Huniadul, marele nobil banatan comite de Timis si ban de Severin, ajuns regent al Teritoriilor Sfintei Coroane, a condus alaturi de timisanul Mihail Szilágy de Horogszeg (cumnatul si coregentul sau) si de Sf Ioan de Capistrano apararea Belgradului (Nádorfehérvár) in anul 1456. Steagul lui Iancu in miniatura otomana realizata la 1585 apare ca o Cruce a Sf Gheorghe pe fundal diagonal galben-albastru.
Steagul lui Iancu Huniadul din timpul apararii Belgaradului la 1456. Miniatura otomana de la 1585.
Banatanii Iancu Huniadul si Mihail Szilágy de Horogszeg au fondat Armata Neagra (Legiunea Neagra/Regimentul Negru), un corp de elita al apararii Teritoriilor Sfintei Coroane. Oaste din care au facut parte si multi banatani, Vuk Grgurević Branković, Pau de Chinez (Pavel Chinezul), George II Branković numarandu-se printre comandantii acesteia. O fresca din catedrala din Póniky (Pónik) azi Slovacia ii infatiseaza pe Sfintii Gheorghe si Florian in armurile specifice Armatei Negre. Sfantul Florian in loc de steagul Legiunii poarta un steag cu Crucea Sf Gheorghe.
Sfintii Gheorghe si Florian in armurile specifoce Armatei Negre. Fresca de la 1478.
Important de mentionat este si faptul ca Despotii Sarbi, refugiati si stabiliti in Banat in secolele XIV-XV au adus capul atribuit Sfantului Gheorghe, depus la manastirea ctitorita de acestia, manastirea Sf Gheorghe din satul numit azi Manastire, comuna Birda, judetul Timis.
Manastirea Sf Gheorghe.
Fragmentul de craniu atribuit Sf Gheorghe
(multumim domnului George Blaj pentru imagine).
Dupa trista si tragica infrangere de la Mohács din anul 1526 in care au pierit pe langa regele Ludovic II si multi strabuni de-ai nostri, se instaureaza haosul determinat de conflictul intre Ioan I Zápolya si Ferdinand I de Habsburg. Ungaria va fi in cele din urma impartita intre Habsburgi, Otomani si Zapolyeni. Zona noastra continua sa fie una de rezistenta antiotomana. Odata distrusa cetatea Severinului, scaunul banului se muta la Lugoj si Caransebes. Dupa caderea Timisoarei la 1552 Banatul de Lugoj-Caransebes devine o piesa fundamentala in apararea Ungariei de Est, iar dupa 1570 a Principatului Transilvaniei si Partilor Unguresti. Noi am facut parte din protectia graniteibpana la Rusinosul Pact de la 1658 cand am fost cedati turcilor.
Cavaleria usoara pe vremea regelui Matia I Corvinul.
II. Crucea casei de Savoia, Crucea Sarbeasca si Crucea Banatului de Severin
Eliberatorul Timisoarei si totodata figura centrala a eliberarii Banatului, eliberare consfintita prin Tratatul de la Passarowitz de la 1718 a fost generalul Print Eugeniu de Savoia-Carignan (1663-1736). Practic el a consumat eliberarea Banatului si a fost primul guvernator militar al acestuia. Lui Eugeniu de Savoia i se datoreaza existenta Banatului Modern, iar la elaborarea unei propuneri de steag al Banatului in 2009 Liga Banateana a tinut cont de Crucea casei de Savoia, un insemn care, asemeni Crucii Sf Gheorghe, isi are originea in vremea Cruciadelor, la Amadeu III de Savoia, participant in 1147 la Cruciada a III-a.
Steagul Ducatului de Savoia.
Blazonul casei de Savoia.
Blazonul Printului Eugeniu de Savoia. Pe centru se poate observa un sector despicat intre Crucea casei de Savoia si insemnele casei de Bourbon-Condé.
Intre 1849-1860 aproximativ 2/3 din Banat si regiunea vecina Bacica au format Voievodatul Serbiei si Banatului Timisan. Aceasta formatiune din cadrul Imperiului Austriac avea Steagul Imperial Austriac, dar pe pieptul Vulturului Bicefalic se afla Crucea Sarbeasca, cu origini la dinastiile Lazarević si Nemanja, care la randul lor au adaptat-o de la Crucea Imperiala Bizantina. Cromatica este aceeasi ca a Crucii casei de Savoia, doar ca se afla inconjurata de patru litere.
Crucea Sarbeasca.
Steagul mai intai al autoproclamatei Voievodine (1848-1849) si apoi al Voievodatului Serbiei si Banatului Timisan.
Stema mai intai a autoproclamatei Voievodine (1848-1849) si apoi a Voievodatului Serbiei si Banatului Timisan. De observat ca dedesupt se afla crucea rosie a Sf Gheorghe
De asemenea tinem sa mentionam ca aceeasi cromatica se pare ca s-ar fi aflat pe blazonul Banatului de Severin, crucea fiind de data aceasta in opt colturi (posibila reminiscenta Ioanita).
Reconstituire a blazonului Banatului de Severin
Moneda batuta de banul Nicolae de Redwitz (1430-1437)
III. Steagul Svabilor
Una din etniile esentiale Banatului de astazi sunt svabii. Banatanii-Svabi au fost motorul restaurarii Banatului de Pusta dupa eliberarea de sub otomani. Stramosii lor au venit din Vestul si Sudul Germaniei de astazi, precun si din Alsacia si Lorena in mai multe valuri pe parcursul secolului XVIII. Au imprimat un caracter vizibil asupra intregii noastre regiuni, extrem de pozitiv, precum si asupra celorlaltor etnii banatane.
In anii '50 ai secolului XX banatanii-svabi si-au elaborat un steag si o stema proprie. Steagul este jumatate verde, jumatate alb. Stema reprezinta in partea de sus Vulturul Imperial German (originea), pe mijloc fasia albastra este Dunarea (drumul), iar dedesupt este cetatea Timisoarei cu Soarele si Semiluna (destinatia).
Diferite formate ale Steagului Banatanilor-Svabi
IV. Steagul elaborat de Liga Banateana in 2009
Liga Banateana a elaborat in 2009 o propunere de steag al Banatului. Acesta consta intr-o cruce alba pe un fond verde. Exista de fapt doua variatii ale acestui steag care difere in nuanta si usor in modelul crucii, dar esenta este aceeasi. Crucea alba a fost motivata ca preluata de pe blazonul casei de Savoia, iar fondul verde ca simbolizand fidelitatea si prosperitatea. Crucea de asemenea imparte fondul in patru, simbolizand cele patru granite ale Banatului si cele patru mari etnii.
Steagul acesta, de laudabila initiativa, totusi are o carenta in fundamentare istorica: in primul rand uita de Crucea Sf Gheorghe patronul nostru milenar, in al doilea rand culorile nu sunt fundamentate in piesele de heraldica si vexilologie banatana anterioare, decat poate crucea alba cu referinta la casa de Savoia, desi Banatul nu a fost un teritoriu al casei de Savoia, ci un membru al acesteia a fost guvernator militar mandatar al Banatului. Este o figura esentiala fara doar si poate, dar din punct de vedere istoric, heraldic si vexilologic nu este tocmai in regula generarea unei confuzii.
Steagul in sine s-a bucurat de un anume succes pana in 2016 cand a inceput sa-i cedeze locul Steagului Unit, Fana Banatana.
Cele doua versiuni ale steagului elaborat de catre Liga Banateana.
V. Steagul Unit: Fana Banatana
Constatand carentele mai sus mentionate ale steagului elaborat de catre Liga Banateana, noi am elaborat in anul 2016 un steag actualizat, care sa reprezinte ultimul mileniu de istorie a populatiei si regiunii noatre prin unirea steagului elaborat de Liga cu Crucea Sf Gheorghe, patronul nostru milenar. De aceea rezultatul a fost un steag unit, numit ca atare "Steagul Unit al Banatului" sau simplu "Fana Banatana". "Fana", din germ. "Fahne" inseamna steag in limba noastra. O alta inovatie este asocierea verdelui cu steagul verde-alb al banatanilor-svabi. Fana Banatana a vazut limina zilei la data de 21 Mai 2015.
Fana Banatana sintetizeaza deci un mileniu de istorie, fiind expresia simplificata a procesului care ne-a format in identitatea noastra banatana. Contine Crucea Sf Gheorghe crucea rosie pe fond alb), patronul nostru de aproape 1000 de ani, purtata cu fala si vitejie de strabunii nostri in lupta cu vrajmasul infidel. Contine crucea alba, care face trimitere la Eugeniu de Savoia eliberatorul nostru, la Crucea Sarbeasca si la blazonul Banatului de Severin. De asemenea contine culorile verde si alb de pe steagul banatanilor-svabi.
Scurta genealogie a Fanei.
Fana Banatana nu pretinde sa reprezinte grupuri etnice, ci o istorie heraldica unitara. Totusi grupurile noastre etnice pot gasi fiecare un aspect din fana noastra cu care se pot identifica: pentru banatanii-români importanta Sf Gheorghe al carui patronaj este legat de stramosii nostri la anul 1028, crucea alba a Banatului de Severin si a eliberatorului poporului nostru generalul Print Eugeniu de Savoia, iar verdele este culoarea tarii noastre pe care o locuim de 1900 de ani, culoare de altfel dese ori asociata in nuanta aceasta cu stramosii nostri cei mai vechi si mai numerosi, celtii. De Pentru banatanii-sarbi Sf Gheorghe este o figura foarte importanta din cauza manastirii si a moastelor aduse de catre despotii Branković in Banat, crucea alba reprezinta Crucea Sarbeasca si totodata cea a eliberatorului Savoia, iar verdele, culoarea tarii noastre aminteste de sus mentionatii celti, care in oarecare masura (mai mica totusi decat in cazul banatanilor-români) sunt stramosi si ai banatanilor-sarbi, croati, crasoveni, cehi si pemi. Pentru banatanii-svabi culorile verde-alb sunt ale steagului lor, iar verdele este si o culoare prezenta in portul banatanilor-staieri. Iar combinatia celor trei culori de pa Fana Banatana este placuta si emotionanta pentru banatanii-maghiari, pavlicheni si italieni, datorita drapelelor tricolore ale Ungariei, Bulgariei si Italiei. De mentionat ca steagul apolitic al Italiei de Nord este aproape identic cu al nostru.
Steagul apolitic al Italiei de Nord.
In sondajele realizate pe pagini de facebook in 2018 Fana Banatanase se afla pe primul loc intre optiunile banatanilor.
Sondaj din 7-14 Ianuarie 2018.
In prezent strangem semnaturi pentru recunoasterea Fanei ca steag al Banatului de catre Guvernul Romaniei. Apreciam fiecare semnatura in linkul de mai jos:
Articol scris de Clovis-Ghilelm de Stepanescu-Vlaicu
BIBLIOGTAFIE SELECTIVA
Comentarii
Trimiteți un comentariu